Lacrimi de Cristal

Iubire, stiai ca singuratatea nu tine cont de varsta?

...nu plange....sa nu-ti fie frica...

sunt aici , sa-ti strang lacrimile

am sa le strang in palme

si am sa le inchid in inima mea

...vrei sa-mi vorbesti?....

sunt aici, am sa-ti aud cuvintele

si am sa-ti ascult tacerea

Lumini dansand

Nu-mi place lumina!

..in ea se vad toate imperfectiunile, toate defectele, toate regretele....

se descopera ganduri ascunse...ochii ma tradeaza adesea...

nu-mi place lumina....

e clara, zgomotoasa, egoista...

de ce nu cauti noaptea impreuna cu mine?

Ploua...si eu alerg...

gandindu-ma la tine...

ce trist e drumul meu...

poate ar trebui sa ma opresc

si sa astept...

poate sa te astept....

pasii mei s-au pierdut

...cautandu-te...

ce liniste e....daca si tu ai simti...

...alerg...

gandindu-ma la tine

nu e nimeni...si ploua...

si eu alerg...

cautandu-te...

...inca sunt aici...

inca te caut...

clipe uitate in drum

...inimi ce asteapta...

ganduri inchise

...toate sunt cu mine...

am ramas tot aici

cautandu-te

la sfarsitul drumului

te voi gasi.

TU, lumina....spune-mi, nu ai vrea sa fie noapte?

...speranta oarba...

odata...credeam ca picaturile de rai sunt doar simpli stropi de ploaie...

....cat de tare m-am inselat!....

credeam ca in sfarsit mi-am gasit linistea in viata...

....acum stiu ca nu e adevarat!....

credeam ca voi putea fi ca tine...puternica si optimista...

...cu planuri, cu incredere si fara regrete....

...cu noi vise,... cele vechi s-au spulberat demult...

...as fi vrut sa ma las deoparte pentru o clipa...

sa uit de mine...

...sa ma iert...

...sa ma privesc dincolo de mine...

...sa vad ce tu vezi in mine...

poate asa as putea sa inteleg!

...am incetat demult sa mai cred in povesti!....

...despre sufletul meu...te iubesc!

stiu...obisnuiam sa ne ascundem printre ganduri, cu sufletele obosite de atata alergat dupa fericire...

a trecut viata pe langa noi...au trecut clipe ce pareau a fi vesnice...ce dor imi este de tine!
timpuriu am imbatranit, dar nu regret,....langa tine, si acum traiesc fericirea asa cum era cand eram copil, fericirea inocenta si reala....pot zambi din tot sufletul...pastreaza-ma fericita!
tu...esti bland prin atingerea ta....esti puternic prin forta interioara...tacut prin iubirea ta...esti precum gandul....mereu prezent in viata mea...
pentru tine...energia inseamna viata...si viata inseamna posibilitatea sa ajungi acolo unde ti-ai dorit intotdeauna sa fii...
cu tine...imi pastrez mereu sufletul curat...de copil...cu tine, nu stiu sa urasc...dar stiu sa iert...nu mi-e frica sa plang si pot rade din toata inima...
cu tine...nu ma rusinez de greselile mele...
cu tine...ma bucur de fiecare clipa din viata mea...
ce importanta are ca pe lume sunt suflete ce nu ma vor, daca stiu ca tu ma iubesti?
cu tine...nu ma intristez niciodata pentru ca tu esti fericirea mea...
tu...esti statornic in fata destinului tau si stiu ca ma pot baza pe al tau sprijin la orice pas...
cu tine...as merge pana la capatul lumii...tu, doar cere-mi!

...ochii....oglinda sufletului...

...cuvinte ce te intaresc....iti readuc speranta in suflet...

spune-mi, nu te simti uneori prea singur?

...nu am crezut ca un cuvant poate alina dureri asemenea unei imbratisari....

nu am simtit nevoia de cuvinte....sau am ignorat-o....dar intotdeauna am simtit nevoia de iubire, de prietenie, de intelegere, de sprijin....nu am stiut ca si cuvintele vindeca rani sapate in suflet...

....furtuna...

...un cer intunecat...un pas grabit...

...o inima ce suspina in tacere...

ai plecat....am venit...

ne-am pierdut printre regrete.

Imi amintesc cum imi spuneai

ca totul are un sfarsit

sufletul mi-l intristai

ai plecat....am venit...

Te voi iubi mereu

ti-am spus...tu ai crezut ca am glumit

sa vad ca nu crezi....mi-e greu

am plecat...ai venit...

..pagan si nebotezat...

..asa este destinul meu...

....fara inceput.....

dar cu un sfarsit din ce in ce mai apropiat

...pe lume, am vrut doar un camin primitor si cald

...si daca mai e loc....si fericire...

..nu-mi permit sa ma cred inger,

nu sunt nici macar om...

nu am vise, nu am speranta

iti multumesc VIATA

ca te am pe tine!

viata...ca o joaca...

Poate ca am uitat sa zambesc din tot sufletul...

...am uitat sa fiu fericita...

Poate ca am uitat sa-mi desenez un rasarit perfect in fiecare dimineata...

...am uitat sa sper...

Dar nu am uitat sa iubesc!

amintirile - sclipiri de viata!

...Uneori dimineata imi aduce lacrimi, alteori fericire...

...ti-am gasit amintirea ascunsa printre scrisori ingalbenite de timp...

toate pastrate cu grija in cufarul vietii!

...pentru fiecare dimineata a ta....

....tu simti lumea prin atingeri...

eu simt lumea prin vise...

imi place sa inchid ochii...sa nu mai simt nimic....sa plutesc...sa-mi imaginez o viata aproape perfecta...

...sa simt vantul...sa simt aerul rece al diminetii ...

...ador clipele dintre noapte si zi....

e ca si cum nimic nu s-ar fi sfarsit si nimic nu a inceput...

nimic nu e nou si nimic nu e vechi

..noaptea nu s-a sfarsit, dar nici o noua zi nu a inceput

...sunt ore pierdute in timp...parca ai putea sa alegi...sa ramai in noaptea ce inca nu a trecut, sau sa prinzi curaj spre o noua zi ce inca nu a inceput...

....as prelungi clipele acestea pana la nesfarsit...

as sta cu tine traind o dimineata timpurie mereu...

....o dimineata rece pastrand iubirea noptii...o dimineata plina de energie, de fericire...

...o dimineata si o cafea impreuna!....

...visele sunt vise...si atat!

In umbra anilor trecuti

Raman picuri de speranta,

Si prin amintirea pasilor pierduti

Raman singura in a mea viata!

Cuvinte scrise in suflet, acum sterse

Timpul e necrutator...acum am aflat,

Dorul meu pierdut prin ale tale vise

Cat m-ai iubit!....de ce ai uitat?

Foi ingalbenite de timp si lacrimi

Atat am lasat in urma noastra,

Amintiri ascunse in inimi

Nepatrunse de ura voastra!

...amintiri din prezent...

...o ploaie ne-a unit...o ploaie trista, plina de regrete, de mila, de lacrimi grele, de vise spulberate...

...cum poti fii fericit traind o asemenea iubire?...

nu am cautat fericirea absoluta....noi ne-am dorit doar sa fim impreuna...

....ne cautam privirile....ne doream sa ne simtim...sa ne sarutam...

....ne-am iubit in tristete, ne-am iubit in secret...

ne-am iubit intr-o ploaie trista!

...minciuni...

...stiu, nu-mi citesti cuvintele...nu-mi gusti lacrimile....nu-mi simti durerea...nu-mi saruti zambetul...nu-mi imbratisezi visele...

....am auzit de atatea ori "crezi ce vrei".....am simtit indiferenta acolo unde nu ar fi trebuit sa fie...

stiu prea bine tot...stiu ca nu-ti apartin...

iarta-ma!...ca mi-am dorit mai mult....

...lumea mea....

....spune-mi, nu te-ai simtit niciodata captiv intr-o lume straina?

stiu ca incerci sa-ti gasesti locul, stiu ca incerci sa te schimbi si sa-ti iubesti viata...

mi-am creat un loc al meu...m-am departat de realitate...de fericire...de iubire...de speranta

...as fi vrut sa mai iau un suflet cu mine....sa nu fiu asa de singura...

....imi pare rau pentru tot ce am gresit...

...zambesc!....

....uneori spunem mai mult decat ar trebui si uneori nu spunem nimic in apararea noastra...

oare de ce sunt momente in care plecam capul si nu ne mai intereseaza cine ne loveste si daca pedeapsa e data pe merit sau nu...?

am promis ca voi incerca sa zambesc mereu....inca incerc....

am incercat sa raman cu inima curata intr-o lume plina de praf!

....imi promit mie, ca de acum inainte nu mai tac!

m-am saturat de cuvinte spuse pe un ton rastit, m-am saturat de reprosuri primite fara nici un drept...m-am saturat sa cersesc liniste!

....ma voi invata sa traiesc in furtuna si am sa-mi caut linistea in suflet!

...mi-e dor de viata...

....unii spuneau ca viata se va termina prin foc

....altii, prin gheata...

...eu cred ca prin ploaie...

o ploaie salbatica, ce nu te intreaba ce ai vrea sa pastrezi si ce ai vrea sa lasi in urma ta...

...o ploaie asemeni timpului ...

o ploaie ca o asteptare vesnica...

lacrimi vor curge pe un obraz nepasator

...indiferenta va ucide priviri triste...

triluri triste....lumina grea si un suflet arzator

mi-e dor de viata!....

as vrea sa te iau cu mine....dar nu pot...

nu e timpul tau sa pleci...

tu mai poti iubi, tu mai poti zambi...

...tu inca traiesti...

ploaia...ploaia aceasta e doar pentru mine

...cade peste vise, cade peste amintiri...

as vrea sa nu-mi fure chiar totul...

sa-mi lase privirea ta...mangaierea ta...

...atat vreau sa iau cu mine...

las in urma mea o floare

..incolora...inodora...

atat mai ramane din mine

e timpul sa plec

nu-ti spun nimic

....nu vreau sa-mi iau ramas-bun...

poate voi fi libera

...fara amintiri....si fara regrete...

fara vise...si fara sperante...

nu voi mai simti iubirea niciodata

....fara suflet...fara tristete...

......si fara viata....

....nemiscati in timp...delir in aroma de trandafir...

....in jurul nostru....doar tacere adanca....liniste cu aroma de singuratate...
pasii de ieri grabiti...azi sunt fara viata, lipsiti de putere...
iti amintesti clipele pline de energie de altadata?
...acum si rasuflarea ma apasa...
sunt sperante pierdute in suflete inchise
...am vrut sa pot zambi in ploaie...

nu-mi spune ca iti pare rau, nu-mi vorbi...
...doar asculta...
as vrea doar sa simt vantul cum imi spulbera greselile... si ma lasa libera...
...dispar tristeti, dispar regrete, dispar vise neimplinite..si o intreaga viata dispare...
...raman goala, fara nimic....

si ajung la inceput de drum cautand ce ma defineste, cautand ce insemn eu
...oare voi face aceleasi greseli?...
liniste trista...liniste fara insemnatate...
totul e strain...si tu esti strain...

ne prindem de mana....ne apropiem tot mai mult...
ne agatam cu disperare de tot ce am insemnat noi...
...si ne pierdem unul in bratele celuilalt...

..in tacere...in liniste adanca...
ne-am pierdut si rasuflarea
...dar ne iubim...
asa cum suntem
ne iubim
tristi, nepasatori, incolori

...nu pot pleca...nu pot veni...
am ramas captiva langa tine
...ceasuri nemiscate...
...cui ii pasa ca am imbatranit?...

timpul meu esti tu

...noi doi si iubirea...

....spune-mi, nu ti-e dor de mine?....ia-ma de mana si impreuna sa fugim departe de tot, departe de lume...sa fim singuri, doar noi doi....vreau sa ne iubim....nu ma intreba de ce plang....nu are importanta...vreau doar sa fiu a ta...

....nu te gandi la nimic....doar tine-ma in brate...

...suflet?....nu pleca de langa mine...

...prima zi fara tine...

...e greu, e trist. e fara culoare....nu stiu nimic de tine, nu stiu unde esti, nu stiu cum esti...nu te pot auzi, nu te pot strange in brate, nu-ti pot spune ca te iubesc...ma gandesc din clipa-n clipa la tine...incerc sa iti trimit dragostea mea, dar nimeni nu-mi spune daca ma simti....mi-e frica...vreau doar sa te intorci...e grea asteptarea si asa de greu trec clipele....

....tot ce ma-nconjoara imi aminteste de tine....

....ma doare aerul ce-l respir acum fara tine suflet...

...m-am pierdut....si ma voi regasi doar cand te vei intoarce...

....nu ma lasa suflet asa...

te iubesc!

cu pasi repezi...spre nicaieri...

Nu are importanta ce spun, ce fac, ce promit, ce visez...nu are importanta cine sunt.

Oricare ar fi visul meu, scopul meu, idealul meu...tot un fir de praf in lume raman.

Nu pot spune ca am avut vise marete, nu pot spune ca am stiut ce vreau de la viata....am avut clipe pline de sperante infantile si de optimism nejustificat, de tristete fara motiv, de lacrimi false....toate au intarit si mai mult convingerea mea ca niciodata nu voi stii ce-mi doresc. Am alergat cand trebuia sa stau si dimpotriva am ramas cand trebuia sa plec...cu motiv, fara motiv....dar intotdeauna am gresit....am gresit si am regretat....si iar am gresit....orice as face ma intorc mereu in acelasi loc....singura... Sunt intr-o continua cautare....dar oare nu mi-ar fi mai usor daca as stii ce caut?....fug....de ceva....de cineva.....sau poate catre ceva....catre cineva?....nu am dorinte, nu am planuri, nu am sperante, nu am vise.....nu mai am nimic....de fapt, niciodata nu am avut....vreau sa evadez....sa scap....ceva ma tine aici,...ma tine captiva, fara aer....fara culoare....nu vrea sa-mi de-a drumul....dar nici eu nu vreau sa plec....Ai sa-mi spui ca mai am timp, ai sa-mi spui ca sunt inca la inceput....dar, daca nu e adevarat?....daca timpul meu s-a scurs....?....daca nu mai pot repara nimic din ce am stricat....nu mai pot darui sperante noi....nu mai pot castiga incredere....nu mai pot fi iubita?....am irosit clipe pretioase, am irosit vieti, am murdarit suflete inocente, am distrus sperante in priviri aparent pierdute...am sperat ca voi fi iertata mereu....nu se intampla asa....uneori, regret prea tarziu, si langa mine nu mai e nimeni cui sa-i spun imi pare rau...raman lacrimi ce nimeni nu le sterge....nu ma intelege gresit, nu imi plang de mila....stiu ca le merit....stiu ca e vina mea....nu astept nimic....oare aceasta imi e greseala..?....nu ma deranjeaza ca nu stiu unde vreau sa ajung....altceva ma doare.... nu stiu ce drum sa parcurg....nu-mi gasesc calea...

.....un alt mod de a spune "iarta-ma"

....din trecut...

am aparut in calea ta...

singura, fara incredere si cu lacrimi pe obraz...siguranta ce o gaseam langa tine, m-a ridicat, m-a ajutat sa prind putere, curaj, incredere, m-a invatat sa sper, sa iubesc, sa recunosc cand am gresit, m-a invatat sa iert si totodata sa ma iert, sa privesc lumea cu alti ochi, sa observ frumusetea din jurul meu, m-a invatat sa visez si sa imi doresc sa imi indeplinesc visele....am stiut ca, fiind langa tine, totul e posibil....nu exista limite....si asa a si fost. De regretat, nu am sa regret nimic...poate ca nu am stiut sa te pastrez alaturi de mine...Iubirea ta, fiinta ta, imbratisarea ta, sarutul tau...clipele noastre....m-au schimbat...nu pot promite ca, acum fara tine, voi putea fi asa cum m-ai invatat sa fiu...dar te voi pastra mereu in suflet...si amintirea ta imi va da putere...cand voi simti ca nu ma pot ridica singura...fara sa stiu, te-am asteptat o viata....si te-am aflat poate prea tarziu, poate prea devreme...dar nu la momentul potrivit...poate exista soarta, destin...sau poate, cum spuneai tu, doar noi putem alege....nu stiu...poate voi afla....dar nu cred ca as vrea sa stiu...

....in trecut...

ma intorc acum...nu mi-a mai ramas nimic....decat amintirea....oricat de greu imi este, nu vreau sa uit nimic...nu as vrea sa pierd clipele noastre....am sa incerc sa pastrez totul...asa cum a fost...nu te uit....nu vreau....stiu ca te las langa cineva care te iubeste....stiu ca va avea grija de tine...stiu ca te va face fericit...zambeste suflet....cand vei fi fericit...voi fi si eu fericita...

...liniste...liniste ce doare...

....doar un zbor de vise spulberate...

atat a mai ramas din noi...

petale de clipe de iubire...

distruse de realitati crude..

...un cer adanc...un cer infinit de greu...

...o fericire trista...

o adiere de plumb...

...si o privire pierduta...

liniste...linistea ma doare...

....dar...timpul nu-l pot intoarce...

....iarta-ma suflet...

Confesiuni lipsite de cuvinte

...e greu...e greu sa spun...ce niciodata nu am spus, e greu sa vorbesc cand nu sunt cuvinte pentru a descrie ce se intampla in sufletul meu...se spune ca o privire face cat o mie de cuvinte.....dar nu esti langa mine, si cum as putea sa-ti arat ce simt?....da...sunt trista...dar inima imi straluceste de fericire stiindu-te acolo, langa mine....stiu, ai o alta viata...stiu...nu e timp intotdeauna pentru mine...dar sunt fericita asa...sunt fericita ca sunt a ta....chiar si asa...imi oferi protectie, adapost, dragoste, intelegere, siguranta....iarta-ma, dar nu am cuvinte pentru a-ti arata ce se intampla cu mine...poate cand voi reusi sa vorbesc, va fi prea tarziu pentru amandoi...poate voi regreta ca nu ti-am spus mai devreme...dar imi va ramane mereu o amintire frumoasa,...iti voi lasa tie toate clipele noastre...pastreaza-le...vreau sa am la ce sa ma intorc mereu...asa ...nu voi pleca niciodata de langa tine...

...nu am vrut niciodata sa recunosc ca te iubesc....am vrut sa te tin departe de mine...pentru ca nu vreau sa-ti fac rau...nu vreau sa suferi...vreau sa zambesti...orice ar fi..fi fericit...fericirea mea e zambetul tau!

......te implor.....

nu uita sa-ti traiesti viata...sa fii mereu cu zambetul pe buze...sa iti aduni amintiri, pentru ca amintirile nu ti le poate lua nimeni....viseaza....prin vise atingi idealuri....iubeste...prin iubire atingi inimi....nu regreta nimic...nu renunta...

...nu uita ...pentru a plange iti trebuie putere...

...pentru a-ti cere iertare iti trebuie vointa...

...pentru a fi invingator trebuie sa stii cand sa te opresti!

Promisiuni

promisiuni....promisiuni ca voi fi fericita....promisiuni....ca voi iubi viata....promisiuni....ca ma vei iubi mereu...promisiuni...ca voi reusi sa-mi impart inima in doua....nu pot....promisiuni...ca va fi bine...promisiuni...ca nu te voi mai cauta niciodata....promisiuni ca ma vei uita...promisiuni ca voi avea grija de mine...promisiuni...ca vom exista mereu....promisiuni..ca iubirea nu se stinge niciodata...ce sunt eu fara aceste cuvinte?.....ce sunt eu fara speranta?.....ce sunt eu fara fericire?....sunt la fel cum eram....singura am venit....si tot singura voi pleca....sa nu iti fie dor de mine...

....tacere...

De ce atunci cand taci, ti se spune ca esti indiferent?

De ce atunci cand spui ce simti, dai impresia ca esti egoist?

De ce atunci cand taci, nimeni nu te intelege?

De ce avem nevoie de cuvinte pentru a ne simti unul pe altul?

.....am crezut ca nevoia de afectiune e mai puternica decat nevoia de cuvinte...

...fara cuvinte....despre cuvinte...

Ai simtit vreodata gandul meu?

....stiu, nu am reusit sa-ti vorbesc...

....cuvintele dor...

....cuvintele ranesc...

frageda am invatat

...tacerea e de aur...

cuvintele...le-am uitat...

vise in noapte plang

...sperante irosite..

eu...cuvinte straine strang...

Parfumul fericirii

Te-ai simtit vreodata fericit fara vreun motiv anume? sau dimpotriva
Ai simtit cum tot in jurul tau e lipsit de sens, culoare, viata?
Ai vrea ca cineva sa aiba bagheta aceea magica care repara orice
suflet ranit,
Ai vrea ca de undeva, de oriunde, diferit de
locul unde te aflii acum,
sa vina alergand cu gandul la tine, sa vina si sa te salveze?

Da, toata viata mea am asteptat...dar ce?...nu stiu, cred ca doar m-am perfectionat asteptand, de fapt, am invatat asteptarea, am studiat-o, am trait-o, am simtit-o, dar parca, niciodata nu e de ajuns. Poate nu e vorba neaparat de asteptarea dragostei, de asteptarea fericirii...sau...?
Sunt confuza, nu am o definitie a fericirii, nu pot da nici macar un raspuns...dar oare asa sunt numai eu? Cati din oamenii pe care-i cunosti iti pot spune in cuvinte simple, in definitii, in schite...nu stiu, prin orice fel de metode, cati iti pot spune ce e fericirea? Cati iti pot spune ca au gasit-o, ca au simtit-o, ca au trait-o, fara sa simta in acelasi timp si un gust amar, un gust al tristetii aparuta de nicaieri si nascuta din nimic? Acum imi vine in minte o intrebare fireasca, spun eu, daca nu exista fericire fara tristete...de ce exista tristete fara fericire? Care este legea pe care se bazeaza zambetul...exista vreo lege?...Daca un copil e trist, cum il faci sa zambeasca?...e atat de simplu uneori, e nevoie doar de jucaria preferata, de un desert mult ravnit sau de o strambatura facuta cu multa maiestrie de adultul de langa el...si gata, tristetea a disparut, lacrima s-a pierdut iar zambetul apare ca un rasarit pe chipul inocent al copilului. De ce odata cu trecerea anilor, atunci cand devenim adulti, recapatarea zambetului e parca din ce in ce mai greu de realizat? Parca ducem mereu o lupta cu noi, cu incapatanarea noastra, sau pur si simplu e incapacitatea de a mai fi fericiti vreodata, asa cum eram cand eram copii?
Si totusi la inceput vorbeam de asteptare. Da si eu astept fericirea. Dar asteptand-o ma simt tot mai departe de ea, tot mai departe de a o cunoaste, de a o simti, de a o atinge. Si totusi cum pot cunoaste ceva ce nu are chip, nu are culoare, nu are parfum, ceva ce practic, nu exista? Cum o recunosc? Daca am trecut pe langa ea si nu am stiut? Oare mi-am pierdut sansa de a fi fericita? Poate trebuia sa fac ceva anume, dar ce? Cine imi poate spune ce pot face ca sa cunosc fericirea? Exista niste reguli de urmat, niste pasi, niste etape...sau apare asa pur si simplu cand te astepti cel mai putin...deci in consecinta, nu mai trebuie sa astept? Si atunci, ce ar trebui sa fac?
Poate ar trebui sa incerc sa asociez fericirea cu ceva, cineva, ce m-a facut sa ma simt diferit...un sentiment ce nu poate fi descris in cuvinte. De ce fericirea e asociata mereu cu iubirea? Sunt doua trairi complet diferite. Si nu sunt deloc ipocrita camd spun ca iubesc dar nu sunt complet fericita. Simt ca lipseste ceva...dar ce? E mereu un gol undeva, si apare, inevitabil, nevoia mea de a astepta...o asteptare fara nume.
Da ma simt fericita cand vad un copil zambind, jucandu-se fara nici o grija...cand vad un copil fiind simplu...copil. Da ma simt fericita cand imi ascult melodia preferata. Da ma simt fericita cand cel de langa mine e fericit. Dar nu sunt fericita cum as vrea sa fiu. Suna egoist?...poate...dar nu ma condamna, vreau doar sa cunosc fericirea adevarata, si nimic mai mult,...sa o cunosc, si daca o merit, sa o si pastrez.
Totusi cred ca fiecare dintre noi asociem fericirea adevarata cu lucruri, cu sentimente, cu trairi complet diferite. Fericirea mea...fericirea mea inseamna liniste...fericirea mea...o fereastra deschisa catre un rasarit perfect...Da...mi-as dori sa ma trezeasca dimineata...razele zburlii de soare...sa-mi spele ochii...jucausii picuri de roua...sa ma imbratiseze, puternic si in acelasi timp grijuliu,vantul...ce rost ar avea toate acestea daca nu ai cu cine sa le imparti?...deci...nu pot fi fericita singura...este o realitate...poate doar trebuie sa gasesc persoana potrivita pentru fericirea mea.
Cum e mai trist?...cand asteptarea ramane asteptare...sau cand se transforma si devine o cautare...o cautare aproape obsesiva...o cautare continuua...o cautare fara scop...
Fugim....mereu fugim...nu ne mai ajunge timpul....fugim...cautam...fugim...si ramanem tot singuri si tristi. Care ne este greseala? Unde calcam stramb? Ce nu facem bine? Cine ne poate spune?
Da cautam. Mereu cautam ceva...sau mai bine spus...altceva. Ne dorim altceva, de acel ceva ce ne umplea viata pana acum, ne-am plictisit...a devenit monoton, a ajuns sa ne enerveze, sa ne supere...sa ne sufoce. Deci, fericirea se poate defini prin nevoia de nou in viata ta?...fericirea e orice altceva de care nu ai avut parte, si s-a ivit in calea ta...si te-a facut sa descoperi ceva ce nu ai mai vazut, nu ai mai simtit, nu ai mai trait. Si totusi, ce e fericirea?
Pentru un batran ce e fericirea?...pentru un om singur ce e fericirea? Pentru un sarac, ce e fericirea? Pentru un nevazator, ce e fericirea? Pentru un orfan, ce e fericirea?
Am auzit odata un citat, de fapt, cred ca l-am citit...suna cam asa: "fericirea e alcatuita din lucruri marunte"...lucruri? ...fericirea e asociata cu un lucru...deci e ceva palpabil, e ceva cu parfum, culoare, forma...dar care sunt acele lucruri?...sau lucrurile nu sunt lucruri de fapt...daca fericirea e alcatuita din sentimente...sentimentele nu sunt lucruri...Sunt oameni care pur si simplu nu pot simti mila, compasiune....oare pot exista oameni care nu pot simti fericirea?
Pentru un detinut, fericirea inseamna libertate. Care e diferenta dintre mine si el? ...si eu ma simt captiva...chiar daca nu sunt imprejmuita de ziduri groase...Deci, as putea asocia fericirea cu libertatea. As putea acum sa intreb ce inseamna sa fi liber?...Oare exista persoana aceea care sa te faca sa simti ca esti a ei, fara insa sa-i apartii?...sa stie sa-ti lase liber spatiul tau, sa stie sa-ti umple viata fara a te sufoca...sa stie sa te ajute fara a te incurca....si daca exista, si daca o gasesti...si nu o poti avea doar pentru tine...ce poti face? O poti imparti...si acest lucru inseamna ca primesti tot pe jumatate?...inclusiv iubirea...inclusiv fericirea? Deci, fericirea ta...are o umbra de tristete...deci poate nu e fericire...sau nu e aceea fericire...sau...exista mai multe feluri de fericire??...si atunci fiecare dintre noi ravnim la fericirea aceea ce nu am avut-o...cand ne vom opri la una? Cum vom stii care e fericirea noastra? Dupa ce criterii isi alege fericirea...fericitii? Suna ciudat, stiu...dar...tie nu ti s-a intamplat sa treci prin aceleasi intamplari, sa traiesti aceleasi momente cu persoana de langa tine...si ea sa simta fericirea, sa fie fericita si tu nu? Inseamna ca acea fericire nu era pentru tine...dar care e fericirea ta?...dar care e fericirea mea? Cum arata si care sunt lucrurile marunte ce o alcatuiesc?
Dar pentru batranul cu sprancenele ninse de timp si de amintiri...pentru el...ce e fericirea? E fericit pentru ca si-a vazut copiii daruindu-i nepoti...si nepoti crescand? In asta consta fericirea lui? Doar atat ne ramane...sa traim prin ceilalti...sa ne simtim fericirea prin alte inimi...sa ne simtim zambetul pe alte chipuri...?...sa traim doar pentru a ne aminti...amintirea inseamna fericire? Poate de aceea, ne gasim de atatea ori, surazand cand povestim o intamplare haioasa, un moment comic...ce a fost, ce s-a intamplat demult...
Poate am gresit...poate nu ar mai fi trebuit sa astept...dar asteptand am invatat sa apreciez clipele in care zambetul imi apare, ca un rasarit inocent, pe chipul pierdut si aparent matur...nu am incetat sa cred ca asteptarea, in toate formele ei, asteptarea e destinul meu. Si nu imi pare rau.
....da...sunt fericita...chiar daca nu stiu cum e fericirea care ma reprezinta...chiar daca nu stiu sa o descriu, sa vorbesc despre ea...simt fericirea langa mine...zambesc...chiar si cu o urma de tristete...dar tristetea nu ma doboara, cel putin nu acum,
....clipa mea e fericire....

Rapsodie de toamna

♥ flori de "nu-ma-uita" infloresc toamna?♥

E toamna,
frunzele isi plang culoarea
verde de odinioara...
E toamna...
si poezii...recita vantul
printre ramuri dezgolite
si pleaca...
aripi de zboruri vesele.

♥ este toamna noastra...suntem noi...printre cuvinte simple...printre frunze ruginii...spune-mi, nu ai vrea sa fie, si acum, toamna?...doar noi mereu...

O strofa scrisa pe frunze ruginii de toamna

Imi asculti timpul?
Observi cum trece
si se duce...
...ca un val ce salbatic
de mal se loveste.
Vreau sa mai stau...
Nu ma lasa sa plec!
Asculta-mi dimineata
...ce rasare printre frunze ruginii...
si umbre inca joaca...
desi lumina e tot mai vie.
Si totusi...nu vreau sa plec!
In bataia vantului, se aude un cantec
scris pe ramuri...cantat de pasari...
...ele pentru mine il canta...
si totusi...
Imi asculti timpul?

...iti amintesti?...asa mai descoperit...asa ai ajuns sa faci parte din lumea mea...asa ai invatat sa ma cunosti....spune-mi, asa-i ca nu regreti ca te-am lasat sa-mi fi aproape?...mereu noi doi...

Si inca sunt trista

Stiu...odata am promis
Dar nu am putere...
Nu sunt asa cum as vrea sa fiu
Stiu...noaptea imi e confidenta
de mii de ori...dar ceva lipseste
Iti amintesti de cate ori ma intrebai
de ce ma pierd in intuneric?
Eu niciodata nu am avut putere sa-ti raspund...
Fara raspunsul meu...o intrebare ramane...
Tu de ce ma lasai sa ma pierd?

Stiu...cand trebuia sa vorbesc
nu-mi gaseam cuvintele...
Speram...ca ochii mei sa-ti poata spune
cat de mult te iubesc...
Uneori iubirii nu-i de ajuns o privire
...vrea mai mult...
si nu am ce sa-i mai ofer...
Stiu...inca visez...
...visez ca un copil...
Visez sa am totul...fara sa pierd nimic...
Stiu...nu sunt dimineata
Ce-ti saruta obrajii...dar...lasa-ma sa-ti fiu
...o noapte...ce-ti acopera visul...
...visul ce de mine te desparte...

Stiu...am uitat sa-mi iert greseala
Ce-n ochii tai...trist sclipeste...
O adanca durere ea ascunde...
Te-a durut...atat de tare...
Si totusi...tu mai iertat...
Eu de ce nu am putut uita?
Si sarutul tau pe buzele-mi reci...plange
Il voi pastra mereu...va fi...
...numai al meu...
Te voi cauta intre ieri si maine...
Stiu...azi am plecat...
Cand ma voi intoarce...maine...tu nu vei mai fi...

Stiu...atunci...atat de mult...voi regreta
Voi regreta ca nu am stiut sa iert,
Am cautat sa am totul...si am pierdut...
...am pierdut...ignorand iubirea
Stiu...odata am promis...
sperand ca vei uita...dar nu ai uitat...
Si-am ramas intrebandu-ma fara rost
...intrebari desarte...
Stiu..nici sa-mi raspund...nu pot
...nu am putere...
Si pe buzele-mi reci...
inca sarutul tau traieste!
26 februarie 2009

Doar atat

Ploua...atat de tare ploua...
Si in ploaie...
Sarutul nostru vegheaza
Ploua - si sunt singura...
Picurii in parul meu se joaca
Se preling pe suvite...linistit
...si totusi...se grabesc...
simt mainile tale
invaluindu-ma...
asemeni ploii...
Te vad in stropii nelinistiti
Te vad...asteptandu-ma
plin de dorinta...
Ce as putea sa fac? Ce as putea sa spun?
sa nu se sfarseasca...
sa nu pleci...
Ploua...si simt ca sunt cea mai frumoasa
...doar pentru ca tu ma iubesti...
Doar o ploaie...poate doar atat ne-a mai ramas
...doar un singur sarut printre stropii nelinistiti...
...chiar de nu o sa mai fim acolo...
...chiar daca nici aici nu vom mai fi...
Ne mai ramane o ploaie...
...o ploaie...numai pentru noi...
...si-n ea...sarutul nostru inca traind!
26 februarie 2009

P.S. - stiu ca poate nu te-ai regasit niciunde pana acum....aceasta este numai pentru noi...numai pentru iubirea noastra....daca ai timp...ai sa te recunosti in fiecare cuvant...citeste de acum inainte...si iti vei da seama...doar noi doi mereu....

Cine?

Cine a spus ca viata-i usoara?
Cine a spus ca tot ce azi nu doare
maine o sa doara?
Cine nu crede in visele mele,
Cine ma condamna ca nu am putere...
Cine se grabeste sa ma uite
chiar daca sunt inca aici...
Cine?...cine sunt eu?...
Cine esti tu?
Cine suntem noi?
Si cine ne priveste cand ne sarutam?
Cine sunt ei? Si cu ce putere ne judeca?
Cine sunt? si de ce ne pedepsesc?
Cine? pentru cine plang?
Pentru cine ma zbat si ma zbat sa merg mai departe?
Cine a spus ca tristetea n-are culoare?
Cine a spus ca tot ce azi traieste
maine o sa dispara?
Cine ne priveste cand ne sarutam?
Cine sunt ei?
Cine a spus ca dimineata-i apartine?
Si cine a spus ca tot ce azi pleaca
maine nu mai vine?
26 februarie 2009

Inimi de foc

Intr-o palma timida, printre degete, se ascunde
O alta viata...o scoica cu a ei perla de aur,
Ochii mari privesc minunea: a iubirii tezaur
Buzele dulci se apropie-ncet, si-ar vrea sa o sarute...
...dar...scoica zboara...scoica fuge
si-n urma ei...o perla aurie...neincetat plange.

In ochii umezi citesti povestea trista a vietii
In ochii tristi vezi sufletul ce, sub atingerea marii, moare
Valuri grele, valuri reci poarta inima pe malurile tristetii
Flacari de ganduri lovesc noaptea linistita...doare!

Nu vezi cum iti trece timpul?
Piezi o inima indragostita mereu
Parca iar esti numai tu pe drumul
Ce-l batatoresc de atatea ori si eu.

Mergem brat la brat si nu vedem
Pasim pe acelasi pamant...si totusi ne pierdem...
Inima mea e apa...oglinda in ochii tai visatori
Fii tu focul ce-mi coloreaza zambetul in ale iubirii culori!
20 decembrie 2006

Valuri indepartate

Pe nisipul cenusiu a ramas iubirea noastra scrisa
Cu fire de argint si cu lacrimi insangerate,
Peste povestea noastra au trecut pasi mii si mii
Bate vantul peste lacrimi, cade ninsoarea grea
Raman mereu urme de dragoste invinsa
Vin indragostiti si privesc, cu mainile mereu unite.

Trec valuri si a iubirii urma o sterg
Nimic n-a mai ramas din tot ce-a fost candva
In urma pasilor pierduti, cioburi de tristete se frang
Aripi de fericire se rup, totul moare
Inima mea, inecata de durere, dispare
Se ascunde, incercand sa supravietuiasca, in inima ta.

Inotam pierduti si singuri spre maluri indepartate
Vrem sa fugim de aici, vrem iubirea sa ne-o traim,
Valuri ne poarta spre fericiri necunoscute...
Vrem sa fim doar noi doi...singuri...catre eternitate sa plutim.

Pe nisipul cenusiu, cu fire de argint, este scris
Motivul pentru care ma zbat sa traiesc
Visul meu - tu, viata mea - tu, adevarul - te iubesc!
18 noiembrie 2006

Lacrimi in ploaie

Acum cand cerul meu s-a-ntunecat
Acum stiu de ce sa plec am refuzat,
A fost atat de frumos...incat imi era frica
Fericire trecatoare...lacrima cu destinul meu se joaca.

Privesc ploaia printre mii de lacrimi sarate
Cine-a zis ca tristetea n-are gust...? arome uitate,
Respir printre batai de inima trista-n viata
Iubirea mea inflacarata acum ingheata.

Liniste...de ce nu-mi vorbesti?
Sunt aici, ca-ntotdeauna, dar tu nu mai esti,
Te strig, te chem neincetat
Acum ramai doar un sarut uitat.

Ploua-n sufletul meu
Imi uda amintirea si sperantele putrezesc,
Juramantul care-l fac...mereu...
Juramantul sacru...singurul: Te iubesc!
17 noiembrie 2006

Sunete in noapte

Inchide ochii si viseaza
Nu te uita in urma ta,
E doar un inger ce vegheaza
Singur...pierdut...amintirea.

Doar...asculta
Tacerea prin mine vorbeste,
Silaba e muta
Privirea demult nu mai zambeste.

Totul e-n liniste pierdut
Dar...totusi...ceva se aude...
Esti tu...iubirea mea...acolo unde
Nimic din ce doare, nicicand nu a durut.

Nu vorbi, cuvinte in zadar nu rosti
Scufunda-te liber in dragoste, nu regreta
E o lumina ciudata...nu o privi
Ai pierdut o viata...dar mai ai una
Iarta-ma!...nu ma iubi...
Asculta...nu vorbi
E doar liniste...sunt doar eu...
...ce vesnic langa tine va fi...
3 septembrie 2006

Absenta

O iubire ingeri cautand
Se pierde in focul realitatii,
De ce cand vantul bate
Eu...ochii imi inchid?

O iubire simpla, o iubire pura
Ascunde adevaruri ce dor,
De ce sufera doar valurile
Atunci cand se lovesc de mal?

O iubire daruita, o iubire uitata
Distruge zambetul ce durerea o ascundea,
De ce cand noaptea ploua
Simt picurii de ploaie si in inima mea?

O iubire, iubire cautand
Se pierde-n valea tristetii,
De ce cand soarele dispare
Ma fura razele singuratatii?
17 august 2006

Nedumerire

Sfios, spre nori pasesti
Te vad - te grabesti
Te pierzi in trecut,
Nimeni nu te-a vazut
Cand ai fost, de abia, la-inceput.
Drumul ce-l urmezi
E spre realitate, dar tu visezi,
Te plimbi printre iluzii desarte.
Esti un ocean intre mii de ape
Si totusi, multe lacrimi frangi
"De ce plangi?"
20 aprilie 2005

Lumina

Aprinde o lumina
In candela iubirii,
Pune o floare
Langa icoana vietii,
Si-atunci cand
Lumanarea
Lumina nu mai are
Roaga-te, slavind
Parfumul tineretii.
Aprinde o lumina
In viata ta desarta
Idolizeaza
Un inger cu tristetia moarta
Continua...si viseaza.
Aprinde o lumina
In sufletul tau pustiu
Ajuta-ma sa-nvat
Ce niciodata n-am sa stiu!
3 februarie 2005

Urme

Ma doare un sarut
Ce pe buzele-mi sangerii
Si-acum traieste.
Ma doare un cuvant
Ce inca imi vorbeste.
Ma doare o privire
Ce-mi citeste
Suferinta-n ochii
Ce si-acum, plang.
Ma doare o mangaiere
Ce tare ma loveste,
Ma doare o imbratisare
Ce cu puterea ei
De indiferenta ma izbeste,
Si-n stransoarea ei
Mii de vise se frang.
Ma dor pasii ce spre tine vin,
Ma doare drumul ce-l parcurg
Acum singura,
Alunec prea lin
In lacrimi de suferinta
Si ma-ntreb:
"Cum traiesti in viata?"
10 februarie 2005

O durere strang in brate

O durere strang in bratele-mi amandoua
Si-mi ranesc viata cu aceleasi amintiri,
E intuneric, si noaptea s-a impartit in doua
O parte plange alaturi de mine, iar a doua rade de doua inimi
Ce lumea rea vor sa-nvinga pentru o dragoste ce acum
Este spulberata de furtuna greselilor omenesti,
Nu mai avem putere, si am renuntat la capat de drum.
Suntem doi, dar nu impreuna, traim, dar de ce?
Idealul nostru a disparut,
Suntem prizonieri in durere si o voce nu putem uita,
Acele cuvinte dulci care ne amintesc ca totul e pierdut.
De ce ne trebuie pamant sub picioare, daca nu ne putem iubi?
De ce ne trebuie nori plutind langa noi?
...adormim pe perne moi...
...si-am ramas...tot noi..doi!

Smulgand promisiuni clipelor

Intuneric, prea frig sa respir e in inima mea
Speranta demult a pierit, lacrima e mult prea grea,
Amintirea ta s-a transformat acum in durere
Cuvintele candva rostite sufera-n tacere.

Candva o stea ne-a zambit la amandoi
A fost o raza de fericire patrunsa-n ganduri noi,
Dar a pierit, inainte de a ne atinge
Si-n urma ei un suflet plange.

Sunt singura si rog clipele sa-ti aminteasca
De ce-am fost noi, si-un inger sa-ti zambeasca
Dorinta la care tu visezi, sa devina realitate
Suferinta sa dispara din calea ta...fericirea sa-ti surada o eternitate!
28 august 2004

Departe de mine

Departe de mine plec cu lacrimi pe obraz fugind
De-o lume cruda, sunt neputincioasa si urmand
O inima ce te cere neincetat, ajung fara suflare
Implorandu-te sa ma cauti in a ta visare.

Intoarce-te si priveste-ma, ma lasi in urma ta suspinand
Nu-ti pasa de nimic, nu mi-ai daruit nici macar un gand
De mi-ai lasa in viata macar o mica amintire
Te-as astepta mereu, visand la adevarata iubire.

Sunt parte din trecutul tau, un trecut uitat
Am pierdut jocul si viata a castigat, dar stiu ca am luptat
Pentru o sclipire de supravietuire, dar fara tine
Nu am putere sa traiesc...sunt prea depare de mine!
23 august 2004